Screening – neologism care în medicină se referă la testarea unei persoane sau a unui grup de persoane pentru depistarea prezenței unei boli sau a unei condiții particulare de sănătate.

Screening-ul cancerului colo-rectal are drept scop detectarea cancerul colo-rectal într-un stadiu timpuriu (la persoanele cu nici un simptom), atunci când tratamentul este mult mai probabil să fie curativ. În cadrul aceleiași proceduri se pot detecta și polipii, formațiuni non-canceroase care însă pot evolua spre cancer de-a lungul timpului. Aceştia pot fi îndepărtaţi cu uşurinţă, reducând riscul de a dezvolta cancer colo-rectal.

Aproximativ unul din 20 de oameni va dezvolta cancer colo-rectal în timpul vieţii lor, întrucât este al treilea cel mai frecvent tip de cancer şi a doua cauză principală de deces provocată de cancer. Studiile realizate până în prezent au demonstrat că screening-ul cancerului colo-rectal reduce riscul pacinților de a muri din acest motiv cu 16%.

Programele de screening pentru cancerul colo-rectal se adresează persoanelor peste 60 de ani şi constă de obicei într-un consult chirurgical, un set de analize uzuale, testarea scaunului pentru sângerare ocultă, urmată de colonoscopie. În caz de nevoie se realizează şi alte teste. Frecvența de realizarea a screeningu-lui pentru același pacient este de o dată la 2 ani pentru persoanele cu vâsta peste 60 de ani.

Chiar și cu această testare anumite cazuri pot să nu fie depistate. Testul de sângerare ocultă nu este 100% sigur dacă pacientul nu a sângerat în momentul efectuării testului. Cancerul se poate dezvolta în perioada de 2 ani dintre 2 teste succesive de screening. Din acest motiv este important ca pacienţii să fie conştienţi de simptomele cancerului în perioada celor doi ani dintre testele de screening.

Pentru a înțelege ce este cancerul colo-rectal o persoană trebuie să primească câteva informații despre rolul intestinului în organism. Acesta face parte din sistemul nostru digestiv şi este împărţit în intestinul subţire şi cel gros. Intestinul gros este format din colon şi rect. Alimentele trec din stomac în intestinul subţire unde sunt absorbite substanțele nutritive. Orice aliment nedigerat trece în intestinul gros, unde apa este absorbită din substanţa reziduală. Substanţele reziduale sunt depozitate în rect până când părăsesc corpul prin defecaţie (de asemenea cunoscute ca scaune sau fecale).

Cancerul colo-rectal este cunoscut sub multiple denumiri: cancer de colon, cancer de rect sau cancer colorectal. Mucoasa intestinului este alcătuită din celule ce sunt în mod constant reînnoite. Uneori aceste celule cresc prea repede sau fără control, formând un mănunchi cunoscut sub numele de polip colonic (sau adenom). Polipii sunt de obicei beningni (nu sunt canceroşi), dar se pot transforma în cancer peste un număr de ani. Putem spune că un pacient are cancer sau tumoră malignă atunci când celulele au capacitatea de a se răspândi dincolo de locul de origine şi capată abilitatea de a se dezvolta în alte părţi ale corpului.

Nu există o preponderență de apariție a cancerului colo-rectal la un anumit sex, astfel incât atât bărbaţii cât şi femeile au risc de a-l dezvolta.
Riscul de a dezvolta cancer colo-rectal creşte cu vârsta. Opt din zece oameni diagnosticaţi cu cancer de colon au peste 60 de ani.
Persoanele cu un istoric familial de cancer de colon au un risc crescut de a dezvolta bola.
Oamenii sedentari, supraponderali şi cei cu o dietă bogată în carne roşie şi scăzută în legume, fructe şi fibre prezintă un risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer.

Acest test detectează existența unor cantităţi mici de sânge în scaun ce nu pot fi văzute cu ochiul liber. Se numeşte testul de sângerare ocultă (ocult înseamnă ascuns). Polipii sau cancerele de colon pot fi asimptomatice, însă uneori sângerează și de aceea se caută urme de sânge în scaun. Testul de sângerare ocultă nu stabilește diagnosticul de cancer colo-rectal, dar indică faptul că pacientul prezintă o sursă de sângerare la nivelul tubului digestiv, deci necesită o examinare a colonului (o colonoscopie).

Colonoscopia este o investigaţie care implică vizualizarea directă a mucoasei intestinului gros. Un tub subţire, flexibil, cu o cameră video mică ataşată este introdus prin anus şi ghidat în interiorul întregului intestin gros. Dacă se constată prezenţa polipilor, aceştia pot fi rezecaţi fără durere, folosind o ansă de sârmă trecută prin colonoscop. Aceste fragmente de ţesut vor fi trimise la examinarea histo-patologică în parafină pentru a identifica prezenţa celulelor canceroase.

• Aproximativ cinci din zece persoane care fac o colonoscopie vor avea un rezultat normal (fără cancer sau polipi).
• Aproximativ patru din zece vor fi decelaţi cu polipi care odată rezecaţi ar putea preveni dezvoltarea cancerului.
• Aproximativ unul din zece persoane vor fi depistate cu cancer cu ocazia colonoscopiei.

Colonoscopia este cel mai eficient mod de a diagnostica un cancer colo-rectal. Pentru majoritatea oamenilor colonoscopia este o procedură simplă. Cu toate acestea, fiind o procedură medicală invazivă, există posibilitatea de apariţie a unor complicaţii. Acestea pot include sângerări abundente (aproximativ unul din 250 de cazuri) ce necesită mai multe investigaţii şi proceduri medicale. Colonoscopul poate provoca o perforaţie (gaură) în peretele intestinului (aproximativ unul din 1000 de cazuri). În cazuri extrem de rare colonoscopia poate duce la deces. Dovezile recente sugerează că acest lucru se poate întâmpla numai în aproximativ unul din 10.000 de cazuri.

Cele mai frecvente semne şi simptome ale cancerului colo-rectal sunt:

• schimbare permanentă a tranzitului intestinal, mai ales diareea ce persistă câteva săptămâni sau alternanţa diaree-constipaţie;
• sângerare în scaun, fără nici un motiv evident;
• durere abdominală, mai ales dacă este severă;
• formaţiune tumorală palpabilă în abdomen.

Vă rugăm să reţineţi că aceste simptome nu înseamnă neapărat că aveţi cancer de colon, dar dacă aveţi unul sau mai multe dintre aceste simptome trebuie să vă adresaţi medicului în următoarele patru până la şase săptămâni.

În eventualitatea în care un pacient este diagnosticat cu cancer colo-rectal, acesta va trebui monitorizat de o echipă de medici specialişti compusă din gastroenterolog, chirurg, oncolog, anestezist, anatomopatolog, radiolog. În cazul în care cancerul colo-rectal este detectat mai devreme, şansele de supravieţuire sunt de peste 90%.

Principalul tratament pentru cancer este intervenţia chirurgicală. În unele cazuri, pot fi necesare și chimioterapia sau radioterapia. În cazul în care cancerul este într-un polip ce a fost rezecat în timpul colonoscopiei, veţi avea nevoie doar de urmărire periodică.
Atenție însă, nu toate cazurile de cancer colo-rectal detectate prin screening pot fi vindecate!