Corpul uman este alcătuit din mii de miliarde de celule vii. Celulele normale ale corpului cresc, se divid în noi celule și mor într-un mod ordonat. În primii ani de viaţă celulele normale se divid mai rapid pentru a permite persoanei să crească. După ce o persoană devine adult, majoritatea celulelor se divid doar pentru a înlocui celulele uzate, deteriorate sau moarte.

Cancerul apare atunci când celulele dintr-o anumită parte a corpului încep să crească şi să se înmulţească fără control. Există mai multe tipuri de cancer, dar toate apar din cauza acestei creșteri fără control a celulelor anormale.

Creşterea celulelor canceroase este diferită de creșterea celulelor normale. În loc de a muri, celulele canceroase continuă să crească şi să formeze celule canceroase noi.

Aceste celule canceroase pot invada sau pot creşte în alte ţesuturi, lucru pe care celulele normale nu îl pot face. Capacitatea de a creşte fără control şi de a invada alte țesuturi este ceea ce defineşte celula canceroasă.

În cele mai multe cazuri celulele canceroase formează o tumoră, dar există unele tipuri de cancer, cum ar fi leucemia, unde doar rareori se formează tumori. În schimb, aceste celule canceroase circulă în sânge și în măduva osoasă. Când celulele canceroase ajung în vasele de sânge sau limfatice, ele pot călători în alte părți ale corpului. Acolo ele încep să crească și să formeze noi tumori care înlocuiesc țesutul normal. Acest proces este numit metastazare.

Indiferent de locul unde se dezvoltă un cancer, acesta este întotdeauna denumit după locul de unde a început. De exemplu, cancerul de sân care s-a răspândit la ficat este încă numit cancer de sân, nu cancer la ficat. De asemenea, cancerul de prostată care s-a răspândit la nivelul osului este numit cancer de prostată metastazat, nu cancer osos.

Diferitele tipuri de cancer se pot manifesta foarte diferit. De exemplu, cancerul pulmonar și cancerul de sân sunt boli foarte diferite. Ele cresc în ritmuri diferite și răspund în diferite moduri la tratament. Acesta este motivul pentru care oamenii cu cancer au nevoie de tratament specific tipului de cancer de care suferă.

Nu toate tumorile sunt canceroase. Tumorile care nu sunt cancer sunt numite benigne. Tumorile benigne pot cauza şi ele probleme – acestea pot creşte foarte mult și pot apăsa pe alte organe şi ţesuturi sănătoase. Dar ele nu pot invada alte țesuturi. Din acest motiv nu se pot răspândi şi în alte părţi ale corpului (nu pot metastaza). Aceste tumori nu pun în pericol viaţa aproape niciodată.

Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei şi a doua cauză a deceselor provocate de cancer în rândul femeilor, după cancerul de plămân. Acesta afectează una din fiecare opt femei.
Centrul de Control al Bolilor (Center for Disease Control) din SUA estimează că mai mult de 192,370 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân în fiecare an, însă numărul de cazuri noi a scăzut în ultimul deceniu. Anual, mai mult de 40.000 de femei își pierd viața din cauza acestei boli.
Bărbaţii pot dezvolta şi ei cancer de sân, dar se întâmplă mult mai rar decât la femei, cu aproape 2.000 de noi cazuri în fiecare an.

Screening – neologism care în medicină se referă la testarea unei persoane sau a unui grup de persoane pentru depistarea prezenței unei boli sau a unei condiții particulare de sănătate.

Depistarea precoce a unei leziuni de glandă mamară (cancerul de sân) poate permite vindecarea completă sau îmbunătățirea categorică a prognosticului în cazurile diagnosticate cu tumori de sân. Acest lucru este posibil atunci când cancerul este depistat în stadii timpurii, când este prea mic pentru a fi văzut sau simţit la palpare. Screening-ul nu previne apariţia cancerului, ci ajută la depistarea lui în stadii în care poate fi tratat cu șanse de vindecare.

Testele de screening în cancerul de sân sunt teste medicale făcute pacienților care au risc crescut de cancer de sân, dar care nu au încă simptome. Ele ajută la găsirea unui cancer într-o etapă timpurie, moment în care şansele de a trata eficient sunt cele mai bune. Programul de screening se adresează tuturor femeilor peste 50 de ani ce nu au factori de risc pentru cancerul de sân şi persoanelor cu factori de risc pentru cancerul de sân indiferent de vârstă.

Pentru persoanele fără factori de risc este recomandat ca la fiecare 3 ani să se prezinte la medic pentru a-şi investiga sânii. Un astfel de program poate fi constituit dintr-un consult chirurgical, recoltare de makeri tumorali specifici cancerului de sân, teste imagistice (ecografie mamară şi/sau mamografie).

Pentru persoanele cu risc crescut pentru cancer de sân se recomandă urmatoarele teste de screening:

La 20-30 ani:
• Autoexaminare lunară a sânilor
• Examen clinic al sânilor o dată la 3 ani
La 30-40 ani:
• Autoexaminare lunară a sânilor
• Examen clinic anual al sânilor
• Examen ecografic anual mamar
La 40-50 ani:
• Autoexaminare lunară a sânilor
• Examen clinic anual al sânilor
• Mamografie bilaterală anuală (completată de ecografie mamară, dacă este necesar)
Dupa 50 ani:
• Autoexaminare lunară a sânilor
• Examen clinic anual al sânilor
• Mamografie bilaterală anuală (completată de ecografie mamară, dacă este necesar)

Ca pentru orice boală și în cazul cancerului de sân există factori de risc:

1. Vârsta este principalul factor de risc, cele mai multe cazuri apărând la femeile de 50 de ani sau mai în vârstă, ceea ce nu înseamnă ca femeile de 20 de ani nu fac cancer de sân.

2. Dacă există în istoricul familial cancer ovarian şi/sau de sân apărut în special la mamă, soră, fiică sau dacă există modificări ale genelor BRCA1, BRCA2 implicate în apariția cancerului de sân în aproximativ 5% până la 10% din cazurile de cancer de sân.

3. În cazul în care menstruația a survenit înainte de vârsta de 12 ani și/sau menopauza a început după vârsta de 55 de ani.

4. Dacă pacienta nu are copii sau primul copil este născut după vârsta de 30 de ani și nu a alăptat.

5. Tratamentul hormonal cu utilizarea contraceptivelor orale (anticonceptionale) este un alt factor de risc, mai ales dacă pacienta a urmat o terapie hormonală după menopauză.

6. Istoricul de iradiere a zonei pieptului sau existența unor rezultate anormale anterioare la biopsia mamară, boli de sân, cum ar fi hiperplazia atipică sau carcinomul ductal sau lobular.

7. Stilul de viață care cuprinde dieta bogată în grăsimi saturate, consumul excesiv de alcool (mai mult de o băutură alcoolică pe zi), sedentarismul, obezitatea sau creşterea în greutate după menopauză

Este important de știut ca nu toate persoanele cu factori de risc dezvoltă cancer de sân. Cu toate acestea, preventiv, este bine ca o persoană care prezintă factori de risc să-i discute cu medicul personal. Se poate ca acesta să recomande efectuarea mai des a unor teste, precum şi adăugarea altora, inclusiv de rezonanța magnetică nucleară de sân şi testarea genetică.

Există două tipuri principale de cancer de sân. Tumorile mamare pot avea un singur tip de cancer, o combinație de tipuri sau un amestec de cancer invaziv și neinvaziv (in situ).

Carcinomul ductal este cea mai comună formă de cancer de sân. Tumorile se formează din celulele ductelor de lapte, care transportă laptele la mamelon. Carcinomul ductal poate fi invaziv cu potențial de a se răspândi sau non-invaziv (numit şi carcinom ductal in situ sau DCIS). Aproximativ unul din cinci cazuri noi de cancer de sân sunt DCIS. Șansa de a tratara cu succes un DCIS este de obicei foarte mare.

Carcinomul lobular se dezvoltă din lobulii ce alcătuiesc glanda mamară (în care se produce laptele). Cancerul de sân lobular poate fi non-invaziv (in situ sau LCIS) sau invaziv (are tendința să se răspândească). Aproximativ unul din zece cazuri de cancer de sân este cancer lobular invaziv.

Tipurile mai puţin frecvente de cancer de sân sunt:

Mastita carcinomatoasă/Cancerul de sân inflamator (IBC = Inflammatory breast cancer) este o formă rară, agresivă de cancer de sân care afectează sistemul limfatic cutanat. În loc să formeze un nodul, IBC creşte mai degrabă în lame plate de celule ce nu pot fi resimțite la examinarea sânului. In stadiile incipiente, cancerul de sân inflamator este adesea confundat cu o infecție a sânului. Acest tip de cancer de sân are tendinţa de se răspândi mai rapid având astfel un prognostic mai prost faţă de celelalte tipuri de cancer de sân.

Cancerul de sân triplu-negativ este de obicei un carcinom ductal invaziv cu celule care nu au receptori de estrogen și progesteron și nu au un exces de proteine HER2 pe suprafaţa lor. Aceste tipuri de cancer de sân au tendința de a se răspândi mai rapid și nu răspund la terapia hormonală sau la medicamente ce ţintesc HER2.

Cancerul de sân recurent este cancerul care a revenit după ce a fost nedetectat pentru un timp. El poate apărea în țesutul mamar restant sau în alte locuri, cum ar fi plămânii, ficatul, oasele sau creierul. Chiar dacă aceste tumori sunt în localizări noi, ele sunt numite tot cancer de sân.

Simptomele de cancer mamar variază de la persoană la persoană. Cel mai important lucru este ca fiecare persoană să fie familiarizată cu proprii sâni, astfel încât să recunoască cum trebuie să se simtă şi arată un sân „normal”. Dacă observați orice modificare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Cu toate acestea, multe forme de cancer de sân sunt găsite de mamografii înainte să apară vreun simptom.

Semnele cancerului de sân pot include:

• prezenţa unui nodul în sân
• prezenţa de adenopatii (ganglioni limfatici) în axilă
• modificări de volum, de formă, de textură a pielii sau de culoare a sânului
• roșeață a pielii sânului
• denivelări sau cute anormale pe suprafața sânului
• modificări ale mamelonului sau secreţie anormală la acest nivel
• apariția de scuame și cruste pe sân
• modificarea de formă sau de direcţie a mamelonului

Aceste simptome nu înseamnă întotdeauna că aveţi cancer de sân. Cu toate acestea, este important să se discute orice simptome cu medicul dumneavoastră, deoarece acestea pot semnala și alte probleme de sănătate.

Dacă aveți simptome care pot aduce suspiciunea unui cancer de sân, medicul dumneavoastră vă va examina și vă va pune întrebări despre starea dumneavoatră de sănătate, despre stilul de viaţă, inclusiv fumat şi consumul de alcool, dar și despre antecedentele din familia dumneavoastră. Unul sau mai multe dintre următoarele teste pot fi folosite pentru a afla dacă aveți cancer de sân.

Biopsia: Se recoltează o mică probă a zonei suspecte de sân pentru examinarea la microscop. Biopsiile pentru cancerul de sân se pot face în unul din următoarele moduri:

– Biopsie chirurgicală: chirurgul indentifică tumora prin palpare sau cu ajutorul unei examinări de TC (Tomografie Computerizată), ecografie sau mamografie. Face apoi o incizie (tăietură mică) în sân și printr-o biopsie excizională elimină întreaga masă/nodul sau doar o parte a ei (biopsie incizională).
– Aspirație cu ac fin (FNA): Un ac subțire, gol este introdus în sân. Sunt prelevate din tumoră lichid și celule care sunt apoi analizate la microscop. În timp ce acest test poate determina prezenţa cancerului de sân, nu poate determina dacă cancerul este invaziv. Biopsii suplimentare pot fi necesare în cazul în care cancerul de sân este găsit.
– Core biopsy: Un ac mai gros este utilizat pentru a preleva una sau mai multe mici probe de țesut cilindrice din tumoră.
– Biopsia ganglionului santinelă: Ganglionii limfatici sunt glande de dimensiunea unei măsline ce fac parte din sistemul limfatic prin care circulă lichidul limfatic în întreg organismul. Sistemul limfatic poate transporta celulele canceroase de la locul tumorii la alte zone ale corpului. În cancerul de sân, primii ganglioni ce sunt afectaţi sunt cei din axilă. În cadrul biopsiei ganglionului santinelă, un colorant albastru radioactiv este injectat în zona suspectă înainte de intervenţia chirurgicală. Colorantul apare apoi în ganglionii limfatici invadaţi neoplazic. Nodul cu cea mai mare cantitate de colorant albastru este nodulul „santinelă”. Chirurgul excizează toţi ganglionii coloraţi în albastru. Biopsia ganglionului santinelă poate scuti excizia ganglionilor limfatici sănătoşi, ceea ce duce la mai puține efecte secundare, cum ar limfedemul braţului.

• TC sau CT (tomografia computerizată)
• Mamografia
• RMN (rezonanţă magnetică nucleară)
• Ecografia mamară

Abordarea ideală a fiecărui caz de cancer de sân prespune discutarea acestuia cu o echipă multidisciplinară de medici specialiști, radiolog-imagist, anatomopatolog, oncolog, radioterapeut și chirurg. În urma discuţiei cazului în sedinţa oncologică, echipa multidisciplinară va lua cea mai bună decizie pentru un tratament personalizat fiecărei paciente, cel mai puţin invaziv şi cu cele mai puţine efecte adverse posibile.

Se face examinarea fiecărei tumori de sân în parte pentru a determina profilul genetic exprimat, pe baza căruia se stabilește cel mai eficient şi mai puțin invaziv tratament ţintit pe acel tip de cancer de sân. Această abordare de tratament personalizat permite combaterea cauzelor specifice fiecărui cancer de sân și adaptarea lui la particularitățile pacientului în vedere obținerii unor rezultate terapeutice maxime.

Echipa multidisciplinară cu care lucrez în prezent este formată din:

• Dr. Nicole Cuturela – medic radiolog-imagist specializat în cancerul de sân cu posibilitatea de a efectua puncţii mamare ecoghidate sau reperaje cu harpon a tumorii
• Dr. Vlad Herlea şi Dr. Pop Florinel – medici anatomopatologi (PERSONAL GENETIcS) ce realizează examenul histopatologic extemporaneu (în timpul operației), la parafină, imunohistochimie, teste genetice
• Dr. Delia Mateescu şi Dr. Ciochinaru Mihai – medici oncologi care stabilesc tratamentele oncologice conforme cu schemele recomandate și realizate în relaţie cu casa de asigurări de sănătate